Multe flori sunt, dar cu tine
Rod in lume o sa poarte,
Toate bat la poarta vietii,
Dar se scutur multe moarte.
E usor a scrie versuri
Cand nimic nu ai a spune,
Insirand cuvinte goale
Ce din coada au sa sune.
Dar cand inima-ti framanta
doruri vii si patimi multe,
s-a lor glasuri a ta minte,
Sta pe toate sa le-asculte.
Ca si flori in poarta vietii
Bat la portile gandirii,
Toate cer intrare-n lume,
Cer vestmintele vorbirii.
Pentru-a tale proprii patimi,
pentru propria-ti ciata,
Unde ai judecatorii,
Neinduratii ochi de gheata?
Ah! Atuncia ti se pare,
Ca pe cap iti cade cerul:
Unde vei gasi cuvantul
Ce exprima adevarul?
Critic voi, cu flori deserte
Care roade n-ati adus-
E usor a scrie versuri
Cand nimic nu ai de spus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu